CIA a recrutat nazisti SS.

Cel putin cinci nazisti, fosti asociati ai criminalului de razboi Adolf Eichmann, au lucrat pentru Agentia Centrala de Informatii, afirma documente secrete ale CIA, publicate dupa un scandal rasunator legat de refuzul de a incredinta Congresului american documente legate de criminalii de razboi nazisti.

Unul dintre cei in cauza este generalul Reinhard Gehlen, seful serviciului de informatii al armatei germane in timpul celui de-al doilea razboi mondial, care a avut relatii stranse cu serviciile americane de spionaj. Un alt nazist faimos platit de CIA este Klaus Barbie, cunoscut drept "Macelarul din Lyon", care ispaseste deja o
pedeapsa cu inchisoarea, dupa ce a fost judecat de justitia franceza.

Potrivit cotidianului "New York Times", comisia de specialitate a Congresului solicita de trei ani Agentiei Centrale de Informatii sute de mii de pagini de documente din arhivele secrete ale Oficiului pentru Servicii Strategice, predecesorul Agentiei din timpul razboiului.

Presiunea timpului

Congresul s-a prevalat de o lege din 1998 care cere publicarea totala a dosarelor clasificate despre criminalii de razboi nazisti. Peste un milion de pagini date publicitatii dezvaluie o legatura intre criminalii de razboi si CIA mai puternica decat se credea, inclusiv cazuri de fosti colaboratori ai nazistilor si persoane condamnate pentru crime de razboi angajate de agentia americana.

Drept urmare, CIA a consimtit sa ofere Congresului informatii despre fostii criminali nazisti, dar nu si despre colaborarea lor cu CIA dupa razboi. Cand vine vorba despre "Freedom Information Act", adica amendamentul din Constitutia americana legat de dreptul la informatie, CIA mai are probleme si cu dosarele teroristilor.

Uniunea Americana pentru Libertati Civile (ACLU) a castigat un proces prin care cerea Agentiei sa dea publicitatii informatii referitoare la "tratamentul detinutilor aflati in custodia Statelor Unite", "la decesele inregistrate in randul acestora" precum si la "extradarea unor detinuti sau a altor persoane" catre state cunoscute pentru utilizarea torturii.

CIA a incercat sa obtina o derogare, sustinand ca documentele care fac parte din dosarele sale "operationale" nu pot face obiectul cercetarilor. FBI a predat deja astfel de documente catre ACLU, ca urmare a unei plangeri similare depuse de organizatie.

Secretul in istorie

Diversi cercetatori si oameni de stiinta preocupati de istorie nu pierd ocazia, atunci cand se intalnesc sub diferite pretexte - seminarii, dezbateri publice sau conferinte pe teme de doctorat -, de a discuta vigoarea unor principii ce pareau de mult consacrate. Este si cazul secretului in politica, care, privit prin prisma practicii, a parut cam restrictiv la adresa evenimentelor ce s-au intamplat si
continua sa se intample. Si atunci el a fost repede inlocuit cu unul care exprima mai bine realitatile: secretul in istorie.

Atunci cand s-au deschis arhivele de la Washington, in urma cu ceva ani, secretele Razboiului Rece au inceput sa devina publice. Rasfoind documente recent declasificate de Statele Unite, jurnalistul Vincent Jauvert a descoperit, pentru "Le Nouvel Observateur", amploarea unei aliante contra naturii, care i-a facut pe oamenii lui Roosevelt si Truman sa colaboreze cu cei mai de temut criminali ai lui
Hitler, cu scopul de a-l invinge pe Stalin.

Oricat de hidoasa este aceasta fateta a politicii SUA, gestul de a deschide dosarele secrete ale razboiului rece confirma nivelul de democratie cu care se lauda America.

Care alta natiune ar fi capabila sa afiseze dovezile clare ale unui compromis josnic facut intr-o anume perioada istorica? SDECE, MI6 si KGB au recrutat si ele SS-isti sau functionari ai Gestapoului. Insa Parisul, Londra sau Moscova nu sunt dispuse inca sa oficializeze adevaruri murdare de acest fel.

Alte dosare

In februarie 1954, un ofiter de contraspionaj al armatei americane scria despre un anume Hermann Hofle, cetatean austriac: "Subiectul este punctual si politicos. Ar putea fi un agent fiabil pentru noi, in ciuda trecutului sau legat de SS si Gestapo". In nota adresata sefilor sai din cadrul Counter Intelligence Corps (CIC), ofiterul nu dadea nici un amanunt despre trecutul lui Hofle, ca si cum aceasta n-ar fi contat.

Conform arhivelor biografice ale SS, recuperate de armata americana in 1945, ofiterul stia insa cu certitudine ca potentialul sau colaborator fusese un calau nazist, unul dintre cei care au pus in practica Holocaustul.

In 1942, ofiterul superior SS Hermann Hofle indeplinea functia de comandant adjunct al operatiunii Reinhard ce viza exterminarea evreilor care traiau in Polonia ocupata. Hofle - cel care a organizat deportarile din Varsovia, Lublin, Cracovia, Radom, Lvov. Hofle - cel care a supervizat constructia lagarelor mortii de la Sobibor, Treblinka si Belzec.

Hofle - cel care a instalat aici camere de gazare si crematorii. Hofle - cel care a reusit sa se sustraga timp de 12 ani urmaririi de catre justitia poloneza - a fost recrutat de CIC in februarie 1954, sub falsul nume de Hans Hartman, si platit cu un salariu lunar de 100 de marci germane. Cariera de spion american a nazistului Hofle
nu a durat insa prea mult.

CIC s-a dispensat de serviciile sale in iunie 1954, din cauza randamentului nesatisfacator. Fostul SS-ist a fost in cele din urma arestat, in 1961, pentru crime de razboi, insa s-a sinucis inainte de a fi judecat, intr-o inchisoare din Viena.

Intrebari

Oare cati asemenea nazisti a recrutat US Army, salvandu-i astfel de la urmarirea in justitie si plata corespunzatoare a crimelor infaptuite? Sau prin "exilarea" lor, in siguranta, in America de Sud? In perioada Razboiului Rece, SUA au refuzat sa raspunda unor astfel de intrebari, cu mici exceptii, cum este cazul lui Klaus Barbie, seful Gestapoului din Lyon. Care sa fie motivele refuzului Americii?

Acoperirea ofiterilor implicati, conservarea imaginii sale consacrate de salvatoare a Europei si mai ales privarea Moscovei de a se folosi de o tema care i-ar fi venit manusa in activitatile sale tipice de propaganda comunista. Dupa caderea Zidului Berlinului, Washingtonul a inceput sa deconspire o parte din secretele legate de acea perioada, la presiunea ONG-urilor si anumitor parlamentari.

Astfel, in 1990, CIA face public dosarul operatiunii Paperclip - recrutarea de catre americani a sute de oameni de stiinta germani (printre care se afla si Wernher von Braun, parintele rachetei V2 si al programului spatial american).

ziare.com